Efectele poluării cu microplastice asupra ecosistemului

  Care sunt principalele surse de alimentare ale poluării cu  microplastice? Care este forma, dimensiunea, compoziția chimică și fizică a microplasticelor?   Care este impactul microplasticelor asupra florei și faunei? Dar asupra omului, în particular? Ce acțiuni putem întreprinde, la nivel individual și național, pentru a reduce poluarea cu microplastice?

  Materialele plastice reprezintă între 60–80% din deşeurile prezente în ecosistemul acvatic şi 90% din deşeurile prezente în ecosistemul marin. Materialele microplastice reprezintă particule de plastic, care au o dimensiune mai mică de 5 milimetri. Literatura de specialitate (Yang, D., Shi, H., Li, Lan și colab., 2015) clasifică microplasticele în două categorii: microplaticele primare și secundare. Microplasticele primare sunt particule de mici dimensiuni, care sunt eliberate  direct în mediu și care provin din produsele folosite pentru păstrarea igienei personale, din spălarea îmbrăcămintei, îndeosebi a celei confecționate din materiale sintetice, dar și din abraziunea anvelopelor mașinilor. Microplasticele secundare provin din degradarea pungilor din plastic, a plaselor de pescuit, motiv pentru care se găsesc într-o proporție covârșitoare în ocean (până la 81%). Ele pot atinge dimensiuni nanometrice, de până la 1,6 µm.

  https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20181116STO19217/microplasticele-surse-efecte-si-solutii-ue https://www.facebook.com/mihailpautov/videos/microplasticele-se-afl%C4%83-inclusiv-%C3%AEn-fructe-%C8%99i-legume-iat%C4%83-ce-trebuie-s%C4%83-faci-pen/1467517551148138/ https://geoecomar.ro/noutati/edupedu-ro-microplasticele-cea-mai-comuna-forma-de-poluare-din-vietile-noastre-iulian-pojar-si-ruxandra-zamfir-de-la-institutul-geoecomar/ https://www.youtube.com/watch?v=d1J_SuAbSW8     https://www.youtube.com/watch?v=mUdKnwjetGM

  În apele reziduale, microplasticele provin din fragmentarea materialelor plastice, care se  degradează  treptat,  într-un interval de 15 până la 100 de ani. Cercetările realizate (Sun și colab., 2019) relevă faptul că în apele uzate se găsesc peste 30 de tipuri de microplastice. În ceea ce privește form a microplasticelor din apele uzate, cercetările efectuate ( Rillig, M.C., 2012; Rolsky C. și colab., 2020 ; Sun și colab., 2019; Zhang X. și colab., 2020 ) relevă faptul că  acestea au form a unor  fragmente de dimensiuni medii și microfibre, cu frecvența ridicată a celor cu dimensiunea cuprinsă între 1-1,5 nm, după cum este prezentat în figura 1.   Figura 1 Forma microplasticelor din apele uzate Sursa: Rillig, M.C., 2012; Rolsky C. și colab., 2020; Sun și colab., 2019; Zhang X. și colab., 2020   În ceea ce privește form a microplasticelor detectate în apele uzate s...

  Cercetările realizate au relevat faptul că microplasticele de dimensiuni mici sunt dispersate în masa totală a produsului final obținut. 68% din masa microplasticului este reprezentată de un amestec cu dimensiuni ce variază între   0,5-2,0 mm. Fracția de dimensiuni cuprinse între 0,2-0,5 mm reprezintă aproximativ 24% din masa totală, iar particulele cu o dimensiune sub 0,2 mm reprezintă aproximativ 73%. De asemenea, amestecul cu dimensiuni cuprinse între 3,15-4,5 mm și peste 4,5 mm sunt prezente în masa totală a produsului într-o proporție neglijabilă. Distribuția mărimii microplasticelor din apa uzată este legată de sursa de apă uzată, de gradul de dezvoltare economică, de stilul de viață al oamenilor. Figura 1 prezintă numărul total de particule din fiecare fracție de mărime, care  a fost relevat prin  numărare manuală.    Figura 1 Numărul total de particule din fiecare fra...

  - pierderile din timpul procesului de fabricare sau transport a produselor care conț i n materiale plastice; -fragmentarea şi descompunerea deşeurilor din materiale plastice și ajunse, prin deversare, în râuri, fluvii, sau în sistemele de canalizare; - produsele cosmetice care conțin polietilenă și care, prin spălare, ajung în canalizare, în râuri și fluvii și, ulterior, în mări și oceane; - detergenții, îmbrăcămintea confecționată din materiale sintetice; - deversarea în ecosistemul acvatic a microplasticele în urm a desfășurării unor hazarduri naturale, în urm a activității industriei petrochimice; -turismul și  activitățile de agrement prezintă un risc crescut pentru flora şi fauna marină; - uneltele de pescuit, plasele de nylon reprezintă surse de poluare marină. Microplasticele prezente în nămolul epurat ajung în mediu prin acțiunile de reutilizare a nămolului în agricultură, în silvicultură, în industria energetică, sau în industria materialelor d...

  Din punct de vedere chimic,  microplasticele conțin, predominant, materiale din care este alcătuită surs a primară și anume:  polietilen tereftalare (PET), poliester, polietilenă (PE), polistiren și polipropilen după cum este prezentat în figura 1.   Figura 1 Compoziția chimică a microplasticelor Sursa: Gies Esther A și colab., 2018 Karbalaei, S., Hanachi, P. și colab. (2018 ) remarcă legătur a directă între form a , compoziția și dimensiunea microplasticelor. Cu cât dimensiunile acestora sunt mai mari cu atât compoziția lor chimică este mai toxică, iar c a formă predomină fibrele și fragmentele de dimensiuni medii, care sunt încorporate în nămolul epurat. De aceea, se impune implementarea unor procedee avansate de eliminare a microplasticelor din apele reziduale și de reciclare și  reutilizare a produselor obținute în vederea asigurării sustenabilității elementelor mediului. Prin scr...

  Impactul asupra faunei: Ingerare și efecte fizice: Animalele marine și terestre confundă microplasticele cu hrana. Ingerarea poate duce la blocaje intestinale, leziuni interne, senzație falsă de sațietate și înfometare. Contaminare chimică: Microplasticele absorb contaminanți din mediu și eliberează aditivi toxici (coloranți, agenți de textură) direct în organismele animalelor. Afectarea lanțului trofic: Microplasticele sunt ingerate de organismele mici, care sunt apoi consumate de prădători mai mari, transferând toxinele de-a lungul întregului lanț trofic. Exemple specifice: Microplasticele au fost găsite în plămânii păsărilor sălbatice, indicând o poluare extinsă și prin aer. Impactul asupra florei: Reducerea fotosintezei: Un studiu recent indică faptul că microplasticele pot deteriora capacitatea plantelor de a trece prin procesul de fotosinteză. Afectarea solului: Poluarea terestră cu mi...

  Omul este expus constant la poluarea cu microplastice, iar contaminarea cu aceste materiale se realizează prin ingestie, inhalaţie şi contact cu dermul. Un studiu realizat și dat publicității de către revista   “Environmental Science and Technology” subliniază că omul consumă, în medie, 52.000-74.000 de particule de microplastic/an, 4000 de particule ingerate în urma consumării apei de la robinet, sau 90.000 de particule conținute în apa îmbuteliată în sticlă de plastic. Ingerarea acestor microplastice de către om se produce prin lanțul trofic, prin consumarea unor alimente si produse contaminate, iar efectele își fac simțită la nivelul sistemului digestiv, locomotor, respirator, reproducător, imunitar, endocrin. Microplasticele au fost detectate, prin spectrometrie cu infraroșu, în apa potabilă, în produse precum:   miere, zahăr, bere, sare de masă, fructele de mare, pești. La om, riscul ingestiei materialelor microplastice este redus pentru că peștii de dimensiu...