Impactul poluării cu microplastice asupra florei și faunei

 

Impactul asupra faunei:

  • Ingerare și efecte fizice: Animalele marine și terestre confundă microplasticele cu hrana. Ingerarea poate duce la blocaje intestinale, leziuni interne, senzație falsă de sațietate și înfometare.
  • Contaminare chimică: Microplasticele absorb contaminanți din mediu și eliberează aditivi toxici (coloranți, agenți de textură) direct în organismele animalelor.
  • Afectarea lanțului trofic: Microplasticele sunt ingerate de organismele mici, care sunt apoi consumate de prădători mai mari, transferând toxinele de-a lungul întregului lanț trofic.
  • Exemple specifice: Microplasticele au fost găsite în plămânii păsărilor sălbatice, indicând o poluare extinsă și prin aer.

Impactul asupra florei:

  • Reducerea fotosintezei: Un studiu recent indică faptul că microplasticele pot deteriora capacitatea plantelor de a trece prin procesul de fotosinteză.
  • Afectarea solului: Poluarea terestră cu microplastice este semnificativă (deseori mai mare decât cea marină), afectând structura solului și sănătatea plantelor care cresc în el.
  • Riscuri pentru securitatea alimentară: Reducerea fotosintezei plantelor din cauza microplasticelor poate pune în pericol rezervele de hrană la nivel global.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Forma, dimensiunile și compoziția microplasticelor din apele reziduale

Imagine
  În apele reziduale, microplasticele provin din fragmentarea materialelor plastice, care se  degradează  treptat,  într-un interval de 15 până la 100 de ani. Cercetările realizate (Sun și colab., 2019) relevă faptul că în apele uzate se găsesc peste 30 de tipuri de microplastice. În ceea ce privește form a microplasticelor din apele uzate, cercetările efectuate ( Rillig, M.C., 2012; Rolsky C. și colab., 2020 ; Sun și colab., 2019; Zhang X. și colab., 2020 ) relevă faptul că  acestea au form a unor  fragmente de dimensiuni medii și microfibre, cu frecvența ridicată a celor cu dimensiunea cuprinsă între 1-1,5 nm, după cum este prezentat în figura 1.   Figura 1 Forma microplasticelor din apele uzate Sursa: Rillig, M.C., 2012; Rolsky C. și colab., 2020; Sun și colab., 2019; Zhang X. și colab., 2020   În ceea ce privește form a microplasticelor detectate în apele uzate s...
Citiți mai multe

Obiective vizate

  Care sunt principalele surse de alimentare ale poluării cu  microplastice? Care este forma, dimensiunea, compoziția chimică și fizică a microplasticelor?   Care este impactul microplasticelor asupra florei și faunei? Dar asupra omului, în particular? Ce acțiuni putem întreprinde, la nivel individual și național, pentru a reduce poluarea cu microplastice?
Citiți mai multe

Surse ale poluării cu microplastice

  - pierderile din timpul procesului de fabricare sau transport a produselor care conț i n materiale plastice; -fragmentarea şi descompunerea deşeurilor din materiale plastice și ajunse, prin deversare, în râuri, fluvii, sau în sistemele de canalizare; - produsele cosmetice care conțin polietilenă și care, prin spălare, ajung în canalizare, în râuri și fluvii și, ulterior, în mări și oceane; - detergenții, îmbrăcămintea confecționată din materiale sintetice; - deversarea în ecosistemul acvatic a microplasticele în urm a desfășurării unor hazarduri naturale, în urm a activității industriei petrochimice; -turismul și  activitățile de agrement prezintă un risc crescut pentru flora şi fauna marină; - uneltele de pescuit, plasele de nylon reprezintă surse de poluare marină. Microplasticele prezente în nămolul epurat ajung în mediu prin acțiunile de reutilizare a nămolului în agricultură, în silvicultură, în industria energetică, sau în industria materialelor d...
Citiți mai multe